Visul clasei de mijloc

Citeam recent o statistică referitoare la procentul clasei de mijloc în anumite state ale Uniunii Europene. Astfel, dacă în Suedia, clasa de mijloc reprezintă 61% din totalul populației, iar în Germania 51%, adică mai mult de jumătate, în România clasa de mijloc reprezintă 10% din totalul populației.
Ce înseamnă asta? Sigur, nu faptul că restul de 80% din populație e bogată și 10% săracă, ci tocmai invers.
Un procent cât mai ridicat al clasei de mijloc constituie efectul unei stări macroeconomice prospere, beneficiarii acesteia fiind acele familii care cum am spune noi românii ”nu au grija zilei de mâine”.
De regulă, clasa de mijloc practică munca în două sectoare importante ale economiei: producția în întreprinderile mici și mijlocii și aplicarea profesiunile liberale, organizate individual sau în grup. La asta se mai poate adăuga și un segment important din sectorul bugetar: medici, profesori, funcționari. Sunt acei oameni care au un nivel de trai mediu și peste mediu, încasând venituri/familie de minim 4000 Euro, lunar. Închipuiţi-vă o familie de români care ar avea venituri de 20.000 lei lunar. Un vis pe care un guvern de dreapta trebuie să își propună să îl realizeze și în România.

Administratorul public și reforma administrației locale

Săptămâna trecută am participat, la București, la o conferință extrem de interesantă, având ca temă rolul administratorului public în eficientizarea administrației publice locale.
Funcția de administrator public a fost instituită odată cu modificările legii administrației publice locale în 2006.
Dacă în 2007 și 2008 puțini primari au propus angajarea de administratori publici, în 2010, 175 de persoane ocupă acestă funcție publică.
Citymanagerul, așa cum este cunoscut în Europa de vest, are deja o tradiție în structura organizatorică a autorităților publice locale, fiind un factor de succes în eficientizarea administrației.
Noi suntem la începuturi, însă perspectiva implementării corecte și eficiente a funcției e pe drumul cel bun.
Astfel de întâlniri, la care am participat cu plăcere, sunt extrem de importante, deoarece constituie prilejul expunerii practicilor întâlnite în exercitarea funcției și fundamentul adoptării măsurilor legislative necesare perfecționărilor.
Mai mult decât atât, imperios necesară este realizarea unei structuri asociative profesionale la nivel național, în vederea reglementării cadrului legal de ocupare și organizare a funcției și chiar și a statutului profesiei de administrator public.
”Noi succese în ramură!”

Stracceti di Pollo con verdure e parmegiano

Duminică după-amiază. O zi prea călduroasă pentru această perioadă a anului, frumoasă de altfel, dominată de emoția primei plimbări cu Albert afară, în Tg. Mureș.
Cred cu tărie că cele mai frumoase momente din viață, mai rare sau mai dese, așa cum ni le rânduim fiecare, sunt cele în care ne relaxăm alături de cei dragi sau realizăm activități care ne produc plăcere maximă, așa zisele hobby-uri.
Una dintre plăcerile mele este ”bucătăritul” care, cu succesele sau insuccesele sale, mă deconectează profund de grijile și problemele cotidiene, transpunându-mă într-o lume fascinantă și gustoasă.
Azi după-amiază am pregătit și, zic eu, mi-a și reușit ”Stracceti di Pollo con verdure e parmegiano”, adică Pui cu legume la tigaie și parmezan.
Astfel, în tigaia pusă la încins cu puțin ulei de măsline de cea mai buna calitate, se rumenesc bucăți de pui bine condimentate cu cele necesare, aromate cu puțin usturoi ușor călit. După această operațiune, legumele: vinete, dovlecel, ardei gras obligatoriu roșu, varză, toate aruncate în tigaia deja încinsă.
Opțional, se poate stropi cu puțin ulei de măsline combinat cu peperroncino.
Apoi, toate se așează frumos în farfurie și se rade parmezanul să întregească toate aromele și gusturile.
Poftă bună și o viață fericită.
P.S. Nu era nimic complet, fără un Riesling italian servit la 11 grade, din pahar cu piciorul înalt, obligatoriu.

S-a mai aprins o stea

Nu aș putea spune că sunt un adept profund al tipologiei poetice gen Adrian Păunescu, dimpotrivă, îmi place poezia scrisă de Ștefan Augustin Doinaș, Mircea Dinescu, Emil Botta, uneori, când mai am o anumită stare, mă gândesc și la creațiile Nichita Stănescu.
Destul de controversat pentru acțiunile sale sincere, după cum a recunoscut chiar el, față de socialism și N. Ceaușescu, simt acum că plecarea lui A.Păunescu între stele mă întristează. Din cel puțin două motive. În primul rând pentru faptul că pe ”Pământ (nu mai) avem de toate”, după cum spunea versul său, s-a stins un om înzestrat cu spirit creator de poezie (sunt puțini oameni care au primit de la Dumnezeu acest har).
În al doilea rând, pentru că el, prin tot ce a făcut, a reușit să facă oameni fericiți. Mii, sute de mii, milioane.
Din sufletul tuturor acestora, rămas bun maestre.